Play ▶

Cât mai departe de tot

Alternativ Quartet este una din puținele formații din România care are posibilitatea de a oferi o serie de experiențe totale în concertele lor. În cel mai recent turneu al lor, i-am prins în concert la Iași, în sala Henri Coandă de la Palatul Culturii, un loc în care s-au văzut de-a lungul timpului concerte de muzică clasică, jazz, dar niciodată ceva de o anvergură similară cu ce au putut livra cei de la Alternativ Quartet. Turneul a fost prilejuit de lansarea a două albume „Deocamdată suntem” și „Departe de solstițiu”, albume gândite în așa fel încât să poată fi simultan relevante fie că sunt ascultate sperat, fie că vin unul ca o continuare pentru celălalt. Experiența totală a venit din momentul când a început concertul și toată sala a fost acoperită de sunete din ce în ce mai experimentale, acompaniate de lumini care te transportau în niște zone greu de imaginat la alte concerte. Alternativ Quartet au gândit o poveste cap-coadă în acest concert, o poveste pe care rar o vezi în concertele altor trupe pentru că mai niciodată nu se ajunge la un nivel al producției atât de avansat și meticulos. Nu a existat detaliu lăsat pe dinafară – pânp și pauzele au fost cântărite, măsurate și lucrate astfel ca spectatorul să înțeleagă cât se putea de mult din dinamica acestui eveniment. Și dacă nu ai apucat să-i vezi live într-un așa mediu, poți experimenta acest sentiment în intimitatea casei, ascultând cele două albume gemene, lansate la finele anului 2023.

Alternativ Quartet a apărut undeva la începutul anilor 2000, fiind una dintre primele trupe de post-rock din România care s-a aruncat de la bun început într-o zonă experimentală pentru acele vremuri, lucru care le-a adus și notorietate. În piesele de la începuturi se puteau auzi influențe precum Sigur Ros sau Mogwai, dar de fiecare dată acestea erau transportate în mai degrabă înspre sunetul lor inconfundabil, reușind să iasă în evidență de fiecare dată. Între 2013 și 2019, trupa a trecut printr-o perioadă de pauză, sau mai bine zis o perioadă de metamorfozare în proiectul Iglu, care a lansat albumul „Stasis”, cu un sound mai personal și mai ecclectic. Revenirea a venit în anul 2020 cu ceea ce formația numește a fi un nou început, acest început fiind marcat de lansarea celor două albume „Deocamdată suntem” și „Departe de solstițiu”.

Cele două albume creează o tensiune muzicală extrem de plăcută, care te poartă într-o varietate de zone. E ca și cum te-ai simți în același timp foarte pierdut, dar și foarte sigur pe busola care te îndrumă fără greșeală către un nord care parcă devine maleabil îna așa fel încât să te tragă către liman. Piesa „Suntem departe de solstițiu” are în cele aproape 18 minute un mod inedit de a te conecta la o forță pe care de la un punct încolo nu mai vrei să o stăpânești, ci o lași să te controleze cu toată încrederea posibilă. Și pentru ca transa să fie completă, versurile piesei te asigură că totul are să fie bine într-un final în care lumea poate să aibă un viitor: „îți spuneam în șoaptă două mari secrete/ mult prea multe lucruri nu s-au întâmplat/ așteptam o revoluție c-altădată/ nu știam că eu voi fi cel condamnat/ am iubit fără-nceput, am fost o armă/ nu știi cât ne-am învârtit în jur l-altar/ spune-mi cine-a fost cu noi să ardem totul am promis atunci și-n continuare vreau.”(Suntem departe de solstițiu)

Piesa „Noiembrie te rog” este una dintre cele mai intense de pe cele două albume, ducând serios către spoken-word și performative-poetry făcut la cel mai înalt nivel, fiind acompaniată de versuri cu o superbă încărcătură emoțională: „fără să ne dea nume/ fără sa te strige/ am știut că nu vei fi cu mine/ nu ard mănăstiri în zare/ nu ard catedrale/ nu ard mâini muncite încă goale/ cum să facem când ne-omoară/ se scurtează timpul/ nu cred că ne va salva/ sfârșitul /dar simt că n-am iubit degeaba/ simt că n-am dat totul/ în veci nu vor putea/ să ne ia locul.” (Noiembrie te rog)

De pe albumul îngemănat „Deocamdată suntem” este cu adevărat remarcabilă piesa „La nord sunt peștii ce-au rămas”, un imn cu adevărat al claustrării, o invitație la un dans pentru care te-ai pregătit o viață întreagă, și la care vrei să nu ratezi intrarea. Versuri precum: „lumea se-adună/ ajungem la mal/ se lasă liniștea /coboară lăzile/ cu lacrimi în palme/ cu spatele gol/ cu mâini înghețate/ ne-am întors/ la nord sunt peștii ce-au rămas/ la nord sunt apele, te rog arată-te/ la nord sunt peștii ce-au rămas/ nu ne desparte, sunt prea departe” te pregătesc pentru ceva ce știi că urmează, și ajungi să fii ca un parașutist pe marginea ușii, pregătit să faci saltul cu mintea limpede și ochii închiși cât doar să simți fiorii.

Cele două albume care constituie un singur drum către o insulă unde nu mai este vreme de regrete și amintiri sunt unice în muzica alternativă românească pentru că sunt printre singurele car ereușesc să indice un drum de la un capăt la altul, reușesc să spună o poveste cu suficient de multe întâmplări încât să te țină lipit de boxe, și au în versuri atâta poezie cât n-au adunat mulți într-o viață plină de încercări repetate. Alternativ Quartet sunt la ora actuală cei mai discreți uriași pe care îi avem, capabili să răstoarne totul în calea lor, dar asta doar dacă își mai pierd timpul și cu noi oamenii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *